Dreptul de superficie în Moldova 2026 — constituire, durată, riscuri

Actualizat: Iulie 2026 Surse legale: Codul Civil nr. 1107/2002, Cartea a doua — Drepturile reale, Titlul III, Capitolul IV “Superficia” (art. 443-453)


Ai găsit o casă la un preț bun. Extrasul din Registrul Bunurilor Imobile arată clar: proprietar al construcției — vânzătorul. Dar la rubrica teren scrie altceva: “drept de superficie”. Nu ești sigur ce înseamnă și dacă poți cumpăra fără griji.

Superficia e un drept real distinct de proprietate, reglementat de Codul Civil nr. 1107/2002. Nu e o formă de chirie, dar nici proprietate deplină. Iar diferența contează enorm dacă vinzi, cumperi sau construiești pe un teren aflat în această situație.


Ce este dreptul de superficie

Conform art. 443 alin. (1) din Codul Civil, superficia este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării și exploatării unei construcții — deasupra și sub acest teren — sau a exploatării unei construcții deja existente.

Practic, ai două persoane cu drepturi diferite pe aceeași “adresă”:

  • Proprietarul terenului — rămâne proprietar al pământului
  • Superficiarul — deține dreptul de a construi și/sau exploata o construcție pe acel teren, drept care este alienabil (poate fi vândut), se transmite prin succesiune și poate fi obiect al unui contract de locațiune (art. 443 alin. (1))

Conform art. 443 alin. (5), construcția este considerată parte componentă esențială a dreptului de superficie — nu un bun separat. Iar potrivit alin. (4), regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor se aplică, prin analogie, și dreptului de superficie, dacă legea nu prevede altfel.

Legea mai prevede două limite structurale ale dreptului (art. 443 alin. (6)-(7)): nu poate fi constituit sub condiție rezolutorie și nu poate fi limitat la o parte dintr-o construcție — se aplică întregii construcții.


Cum se constituie

Conform art. 444 alin. (1), dreptul de superficie se naște în temeiul unui act juridic (de regulă un contract) sau al unei dispoziții legale, dar devine opozabil terților abia din momentul înscrierii în Registrul Bunurilor Imobile.

Asta înseamnă practic: dacă nu e înscrisă la Cadastru (ASP), superficia nu produce efecte față de un eventual cumpărător de bună-credință al terenului. Verificarea extrasului RBI e obligatorie înainte de orice tranzacție.

Rangul superficiei (art. 446) e un detaliu tehnic important: dreptul se înscrie în Registrul Bunurilor Imobile numai cu rangul întâi, iar acest rang nu poate fi modificat ulterior — ceea ce îi dă superficiarului prioritate față de alte sarcini constituite după acel moment.


Durata — 99 de ani, dacă părțile nu stabilesc altfel

Conform art. 444 alin. (2), dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani, dacă actul juridic nu stabilește un alt termen. Acest termen nu poate fi limitat printr-o condiție suspensivă (art. 444 alin. (3)).

Important: conform art. 445, dreptul de superficie nu se stinge dacă construcția este demolată sau piere (de exemplu, în urma unui incendiu sau a unui cutremur). Superficiarul păstrează dreptul de a reconstrui pe teren, în limitele termenului rămas.


Redevența — chiria pe care o plătește superficiarul

Conform art. 448 alin. (1), dacă actul juridic nu prevede altfel, superficiarul datorează proprietarului terenului, sub formă de rate lunare, o sumă egală cu chiria de piață — ținând cont de natura terenului, zona în care se află, destinația construcției și alte criterii relevante. Redevența se determină la data constituirii superficiei.

Câteva reguli practice importante:

  • Ajustare (art. 448 alin. (2)): oricare parte poate cere ajustarea redevenței dacă schimbarea condițiilor economice face ca neajustarea să fie inechitabilă
  • Neplată timp de 3 ani (art. 448 alin. (3)): proprietarul terenului poate cere vânzarea superficiei la licitație — cu drept de a participa el însuși la licitație
  • Superficie deținută de mai multe persoane (art. 448 alin. (4)): acestea răspund solidar pentru plata redevenței față de proprietarul terenului

⚠️ Dacă cumperi o construcție aflată pe teren în superficie, preiei automat și obligația de plată a redevenței. Verifică înainte de tranzacție dacă vânzătorul are restanțe — o datorie de peste 3 ani te expune riscului ca proprietarul terenului să ceară vânzarea silită a superficiei la licitație.


Cum se vinde o superficie

Conform art. 447, superficiarul poate dispune liber de dreptul său. Dar există o regulă specifică pentru construcțiile existente: superficia se poate înstrăina sau ipoteca doar odată cu construcția — nu separat.

Dreptul de preempțiune al proprietarului terenului: dacă superficiarul vinde construcția, proprietarul terenului are drept de preemțiune — adică poate cumpăra cu prioritate, la preț egal cu cel oferit de un terț.


Când se stinge dreptul de superficie

Conform art. 449, dreptul de superficie se stinge:

  • La expirarea termenului (99 de ani sau termenul stabilit prin act)
  • Prin consolidare, dacă terenul și construcția ajung să aparțină aceleiași persoane
  • În alte cazuri prevăzute de lege

Conform art. 450, proprietarul terenului poate cere și stingerea anticipată a dreptului dacă superficiarul nu a ridicat construcția în termenul specificat în actul de constituire sau dacă încalcă obligația de a o conserva (întreține).


Ce se întâmplă cu casa la stingerea superficiei — partea cea mai riscantă

Aici e punctul pe care mulți cumpărători îl ratează. Conform art. 451 alin. (1), la stingerea dreptului de superficie, construcția aflată pe teren se transmite de drept proprietarului terenului — automat, fără nicio formalitate suplimentară.

Superficiarul (sau, dacă a cumpărat construcția, noul proprietar al ei) nu rămâne fără nimic, dar nici nu-și recuperează valoarea integrală:

  • Despăgubire obligatorie (art. 451 alin. (2)): proprietarul terenului trebuie să plătească o despăgubire pentru construcție, care nu poate fi mai mică de două treimi din valoarea de piață a acesteia — deci poți pierde până la o treime din valoare
  • Alternativa prelungirii (art. 451 alin. (3)): proprietarul terenului se poate elibera de plata despăgubirii dacă prelungește dreptul de superficie, înainte de expirare, pe durata previzibilă de exploatare a construcției. Dacă refuză prelungirea, superficiarul pierde dreptul la despăgubire — deci dacă ți se oferă prelungirea și refuzi, riști să nu mai primești nimic
  • Fără drept de ridicare (art. 451 alin. (4)): superficiarul nu are dreptul, la stingere, să demoleze sau să ridice construcția ori părți din ea

Garanții pentru superficiar (art. 452): până la plata despăgubirii, superficiarul are drept de retenție asupra construcției — poate refuza să o predea. Pretenția la despăgubire e garantată cu terenul, la rangul pe care îl avea superficia, iar dacă superficia era grevată cu ipotecă, creditorii ipotecari au drept de gaj asupra despăgubirii.

În fine, conform art. 453, la stingerea superficiei proprietarul terenului se subrogă superficiarului în contractele de locațiune și arendă aflate în curs de executare — adică preia automat poziția de locator/arendator.


Ce riști dacă cumperi o casă pe teren în superficie

Verifică înainte de a cumpăraDe ce contează
Câți ani mai are dreptul de superficie până la expirareCu cât termenul rămas e mai scurt, cu atât scade valoarea de revânzare — la stingere primești cel mult 2/3 din valoare, nu tot (art. 451 alin. (2))
Dacă superficia e înscrisă în RBI, cu rangul întâiFără înscriere, dreptul nu e opozabil terților (art. 444 alin. (1))
Dacă redevența e la ziRestanță de peste 3 ani → risc de vânzare silită la licitație a superficiei (art. 448 alin. (3))
Actul de constituire a superficiei — condiții, acordul proprietarului pentru tipul construcțieiActul stabilește categoria, clasa, destinația și numărul maxim de etaje admise
Cine e proprietarul terenului (stat, UAT sau persoană privată)Determină cine trebuie să-și dea acordul pentru modificări sau prelungiri

Superficia poate fi o soluție rezonabilă — mai ales pentru terenuri de stat sau ale unităților administrativ-teritoriale, unde cumpărarea propriu-zisă a terenului nu e posibilă sau e mult mai scumpă. 99 de ani e, practic, o durată de mai multe generații.

Riscul real apare când cumperi aproape de finalul termenului sau când nu verifici situația redevenței și a înscrierii la Cadastru. O casă care arată identic cu una pe teren proprietate poate valora semnificativ mai puțin dacă superficia mai are, de exemplu, doar 10-15 ani.


Informațiile prezentate au scop informativ și nu constituie consultanță juridică. Tranzacțiile cu drept de superficie implică verificări specifice ale Registrului Bunurilor Imobile și ale actului de constituire — recomandăm implicarea unui jurist sau notar înainte de orice tranzacție.

📘 Ghidul urbanism.md
Ghidul complet al cumpărătorului și constructorului
41 de pagini, 4 părți, 14 checklist-uri — teren, autorizații, construcție și cumpărare, într-un singur document actualizat, bazat pe CUC 434/2023 și date BNS/BNM 2026.

Surse: Codul Civil nr. 1107/2002, Cartea a doua — Drepturile reale, art. 443-453 (Capitolul IV “Superficia”)


Articole similare

  1. Cum cumperi teren de la primărie — procedură, condiții, costuri
  2. Privatizarea locuinței — ce este, cine are dreptul
  3. Privatizarea garajului
  4. Cum verifici un apartament înainte să cumperi — checklist