Actualizat: August 2026 Surse legale: Codul Civil nr. 1107/2002, Cartea a patra — Moștenirea (art. 2163, 2165, 2170, 2174, 2178, 2186, 2325, 2389-2391, 2541) · Legea nr. 251/2025 pentru modificarea unor acte normative (adoptată 10.07.2025, publicată 06.08.2025 în Monitorul Oficial nr. 417-419, în vigoare din 1 aprilie 2026) · Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil (art. 48-50) · Legea nr. 1216/1992 privind taxa de stat (art. 3-4) · Legea nr. 271/2003 privind taxele pentru serviciile notariale (art. 9)
Tatăl Mariei moare în februarie 2026, lăsând în urmă un apartament cu două camere în Botanica. Maria a auzit de la o vecină că are „vreo 6 luni” să se ducă la notar, de la o colegă că sunt „3 luni”, iar pe un forum cineva scria „12 luni”. Toate trei sunau convingător. Niciuna nu era pusă corect în context — pentru că legea chiar s-a schimbat, chiar în acest an.
Legea nr. 251/2025 a modificat substanțial Cartea a patra a Codului Civil (Moștenirea) și a intrat în vigoare la 1 aprilie 2026. E cea mai importantă schimbare din dreptul succesoral moldovenesc din ultimii ani. Mai jos ai atât ce s-a schimbat, cât și procedura completă, cu costuri reale.
✅ Ai 12 luni de la deces să accepți moștenirea — dar doar dacă decesul a avut loc de la 1 ianuarie 2026 încoace.
✅ Nu se mai acceptă „automat” prin faptul că locuiești în apartament — trebuie declarație autentică la notar.
✅ Soțul supraviețuitor e acum în clasa I de moștenitori, alături de copii.
✅ Pentru decese înainte de 1 ianuarie 2026, se aplică regula veche — cere confirmarea exactă a termenului la notar, nu presupune.
Ce se schimbă — comparație directă
| Aspect | Înainte | Din 2026 (Legea 251/2025) |
|---|---|---|
| Termen de acceptare/renunțare | termen mai scurt (vezi mai jos) | 12 luni de la deschiderea moștenirii |
| Soțul supraviețuitor | regim separat, în afara claselor | reintegrat în clasa I, alături de descendenți |
| Acceptarea moștenirii | se putea considera acceptată și prin simpla folosință a bunurilor | necesită declarație autentică la notar, sau intrare dovedită în posesie |
| Moștenitorul nedemn | constatare inclusiv pe alte căi | decăderea se constată exclusiv de instanța de judecată |
De la ce dată se aplică — partea care creează confuzie
Legea intră în vigoare la 1 aprilie 2026, dar aplicarea ei e ancorată de altă dată — cea a decesului, nu cea a deschiderii dosarului la notar. Conform art. 48 alin. (1) din Legea nr. 1125/2002 (introdus prin Legea 251/2025):
„Modificările la cartea a patra din Codul civil operate prin Legea nr. 251/2025 […] se aplică moștenirii persoanelor care au decedat la data de 1 ianuarie 2026 sau după data respectivă.”
⚠️ De verificat exact: sursele care au comentat proiectul de lege indică faptul că termenul vechi era de 3 luni, dar alte surse citează 6 luni — cele două cifre se contrazic, semn că niciuna nu poate fi confirmată aici cu certitudine deplină. Nu am putut confirma cifra corectă direct din textul articolului 2390 în redactarea anterioară anului 2026. Dacă gestionezi o moștenire deschisă înainte de 1 ianuarie 2026, cere confirmarea termenului exact direct de la notar — nu te baza pe nicio cifră citită online, inclusiv din acest articol.
Termenul de acceptare — 12 luni, cu excepții
Conform noului art. 2390 alin. (1): „Termenul de acceptare a moștenirii este de 12 luni de la data deschiderii ei.” Iar art. 2165 stabilește că moștenirea se deschide „la momentul decesului celui care a lăsat moștenirea, fie că este fizic constatat, fie că este declarat prin hotărâre judecătorească definitivă.”
Tatăl Mariei moare pe 10 februarie 2026. Termenul de 12 luni curge de la această dată — Maria are timp până pe 10 februarie 2027 să depună la notar declarația autentică de acceptare. Dacă decesul ar fi avut loc pe 20 decembrie 2025, s-ar aplica regula veche, nu cea nouă — diferența de câteva săptămâni schimbă complet termenul aplicabil.
- Dacă un moștenitor renunță sau nu acceptă, iar dreptul trece la un moștenitor subsecvent, acesta trebuie să accepte în partea rămasă din termen — dar dacă rămâne mai puțin de 3 luni, termenul se prelungește automat până la 3 luni
- Dacă moștenitorul moare înainte de expirarea termenului, fără să fi exercitat opțiunea, termenul nu expiră înainte de expirarea termenului de acceptare lăsat propriilor săi moștenitori
- Notarul poate prelungi termenul sau stabili unul nou, la cererea moștenitorului care l-a omis — cu acordul celorlalți moștenitori care au acceptat deja; fără acord, decide instanța
Cine moștenește dacă nu există testament
Fără testament, moștenirea se împarte pe clase legale (art. 2178-2182) — o clasă superioară exclude complet clasa următoare de la moștenire:
| Clasa | Moștenitori |
|---|---|
| I | Descendenții defunctului (copii, nepoți prin reprezentare) și, din 2026, soțul supraviețuitor |
| II | Părinții defunctului și descendenții acestora (frați, surori, nepoți de frate) |
| III | Bunicii defunctului și descendenții lor |
| IV–V | Rude colaterale mai îndepărtate, în ordinea gradului de rudenie |
Copiii defunctului moștenesc în cote egale. Dacă un descendent a decedat înainte de deschiderea moștenirii, locul lui e luat de proprii lui descendenți (reprezentarea succesorală, art. 2178 alin. (3)) — de exemplu, dacă unul dintre cei doi copii ai defunctului a murit deja, iar el avea doi copii proprii, aceștia doi împart între ei partea care i s-ar fi cuvenit părintelui lor.
Soțul supraviețuitor — schimbarea majoră din 2026
Până acum, soțul supraviețuitor avea un regim succesoral separat de clasele de mai sus. Legea 251/2025 modifică direct art. 2178 alin. (1) și (4), incluzând soțul supraviețuitor în clasa I, alături de copii — iar art. 2185 se abrogă (dispare vechiul regim separat).
În plus, noul art. 2186 alin. (1) îi dă soțului supraviețuitor un drept suplimentar, cu titlu de preciput (adică peste cota sa succesorală obișnuită):
„Soțul supraviețuitor care vine la moștenirea legală alături de alți moștenitori de clasa întâi poate primi, cu titlu de preciput, în afară de cota sa succesorală, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților” — cu excepția cazului în care acestea sunt accesorii ale unui imobil și nu pot fi separate fără a-l deteriora, și doar în măsura necesară menținerii gospodăriei.
Procedura completă, pas cu pas
Pasul 1 — Deschiderea procedurii succesorale. Conform art. 2541 alin. (1), un moștenitor, un creditor al masei succesorale, un legatar sau un executor testamentar depune o cerere la notarul de la locul deschiderii moștenirii — de regulă, notarul de la ultimul domiciliu al defunctului.
Pasul 2 — Depui declarația de acceptare. Din 2026, acceptarea moștenirii nu se mai prezumă din simpla folosință a bunurilor — trebuie o declarație autentică, dată la notarul care instrumentează procedura, sau intrarea efectivă și dovedită în posesia bunurilor, în interiorul termenului de 12 luni.
Pasul 3 — Aduni documentele.
- Certificatul de deces al persoanei care a lăsat moștenirea
- Actele de stare civilă care dovedesc rudenia sau calitatea de soț (certificat de naștere, de căsătorie etc.)
- Actele de proprietate ale defunctului asupra imobilului (contract de vânzare, certificat de moștenitor anterior, contract de privatizare etc.)
- Extras din Registrul Bunurilor Imobile (RBI) pentru imobilul respectiv — de la ASP
- Testamentul, dacă există
Pasul 4 — Notarul eliberează certificatul de moștenitor. Conform art. 2541 alin. (2), notarul poate elibera certificat de moștenitor, de legatar, de executor testamentar, de custode sau de administrator al masei succesorale, după caz. Certificatul de moștenitor e documentul care confirmă oficial dreptul tău de proprietate dobândit prin succesiune.
Pasul 5 — Înregistrezi dreptul la ASP. Certificatul de moștenitor, singur, nu te face vizibil ca proprietar în Registrul Bunurilor Imobile. Depui certificatul la oficiul teritorial ASP pentru înscrierea dreptului de proprietate — abia atunci apari ca proprietar în extrasul RBI și poți vinde, ipoteca sau construi legal.
Cât costă — taxa de stat și onorariul notarial
Moștenirea în sine nu e impozitată în Moldova — dar procedura la notar și înregistrarea la Cadastru au costuri reale, cu două componente distincte, adesea confundate.
| Categorie moștenitor | Taxa de stat Legea nr. 1216/1992, art. 3 | Onorariu notarial Legea nr. 271/2003, art. 9 |
|---|---|---|
| Clasa I (copii, soț, părinți) | 5 lei | 0,5% din valoarea moștenirii |
| Clasa II | 10 lei | 0,7% din valoarea moștenirii |
| Alți moștenitori | 15 lei | 1% din valoarea moștenirii |
⚠️ De verificat la notar: cifrele de mai sus provin din legile citate, dar tarifele notariale se pot actualiza — confirmă procentul exact valabil la data deschiderii dosarului tău. Separat, dacă ai locuit efectiv cu defunctul, în același apartament, până la deces, și continui să locuiești acolo, unele surse indică o reducere de 50% la onorariul notarial pentru acel imobil — de confirmat punctual la notarul tău, nu am putut verifica acest detaliu direct în textul legii.
La acestea se adaugă costurile de la ASP: extras RBI (~100-300 MDL) și înregistrarea dreptului de proprietate (110-1.250 MDL, în funcție de urgență) — similare cu orice altă înregistrare de proprietate la Cadastru.
Dacă nu te-ai declarat la timp — somația din Monitorul Oficial
Legea 251/2025 rezolvă și situația moștenirilor „blocate” — deschise între 1 martie 2019 și 31 decembrie 2025, fără ca moștenitorii să-și fi exprimat opțiunea. Dacă notarul nu poate identifica sau contacta moștenitorii, publică o somație în Monitorul Oficial și pe pagina Camerei Notariale, cu un termen de 1 an de la publicare pentru ca moștenitorul să depună declarația de acceptare.
Dacă termenul de 1 an expiră fără declarație, moștenitorul respectiv e considerat decăzut din dreptul la moștenire — cu excepția cazului în care fusese deja notificat individual, până la 31 decembrie 2025, la adresa din Registrul de stat al populației, sau dacă poate proba pe cale judiciară calitatea de moștenitor.
Moștenitorul nedemn — cine decide acum
Noul art. 2170 stabilește că decăderea din dreptul de moștenire a unui moștenitor nedemn (de exemplu, cineva condamnat pentru fapte grave împotriva celui care a lăsat moștenirea) trebuie constatată exclusiv de instanța de judecată, la cererea oricărei persoane interesate. Dacă decăderea se constată după ce moștenitorul nedemn a acceptat deja moștenirea, acesta e obligat să restituie tot ce a primit, inclusiv fructele — iar cota lui se împarte egal între ceilalți moștenitori.
Informațiile prezentate au scop informativ și nu constituie consultanță juridică. Procedurile succesorale implică verificări specifice fiecărui caz — recomandăm consultarea directă a unui notar, mai ales pentru moștenirile deschise înainte de 2026, unde se aplică regimul juridic anterior.
Surse: Codul Civil nr. 1107/2002, Cartea a patra (art. 2163, 2165, 2170, 2174, 2178, 2186, 2325, 2389-2391, 2541) · Legea nr. 251/2025 pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 417-419/06.08.2025, în vigoare din 1 aprilie 2026 · Legea nr. 1125/2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil (art. 48-50) · Legea nr. 1216/1992 privind taxa de stat (art. 3) · Legea nr. 271/2003 privind taxele pentru serviciile notariale (art. 9)