Actualizat: Iulie 2026 Surse: BNS — statistica.gov.md (fondul locativ 2025, construcții T1 2026), dgaurf.md
Construiește Chișinăul suficiente locuințe? La prima vedere, da — macarale peste tot, ~40.000 de apartamente în construcție. Dar întrebarea corectă nu e câte apartamente apar, ci dacă apar acolo unde trebuie, în ritmul potrivit și împreună cu infrastructura de care depind.
Datele spun o poveste mai complicată.
Cifrele reale ale locuirii în Chișinău
- Fondul locativ: ~333.000 de locuințe la 1 ianuarie 2025 (24,9% din fondul național)
- Construite din 1991: peste 130.000 de unități noi — toate pe infrastructura proiectată în anii ’60–’70
- În construcție acum: ~40.000 de apartamente — echivalentul a ~100.000 de locuitori noi
- Ritmul T1 2026: construcțiile rezidențiale au crescut cu doar +2,8%, în timp ce sectorul construcțiilor per total a scăzut cu -12%
Volumul există. Problema e în altă parte.
Cererea e structurală — și nu dispare
Chișinăul rămâne principalul pol economic al țării. Oamenii vin pentru muncă, studii, servicii medicale și perspective. Recensământul din 2024 a confirmat concentrarea populației în zona metropolitană, în timp ce restul țării se golește.
Asta înseamnă cerere de locuire structurală, nu temporară. Chiar și cu proiecte noi anunțate constant, piața simte lipsa ofertei bune: apartamente bine plasate, bine construite, livrate la timp.
Problema nu e volumul — e calitatea urbană
Un oraș nu funcționează din metri pătrați locativi. Are nevoie de drumuri, transport, școli, grădinițe, rețele și spații publice. Iar aici Chișinăul rămâne constant în urmă:
Drumurile — numărul mașinilor a crescut de la ~150.000 în 2000 la aproape 500.000 azi. Străzile au rămas cele proiectate pentru trafic de 3–5 ori mai mic. Centură ocolitoare nu există.
Școlile și grădinițele — PUZ-urile aprobă mii de apartamente fără instituții de învățământ noi. Rezultatul: liste de așteptare de 1–2 ani la grădinițe în cartierele noi.
Rețelele edilitare — apă și canalizare dimensionate în anii ’60–’80, la care se racordează mereu alte blocuri. Presiune scăzută la etajele superioare și avarii frecvente.
Transportul public — cartierele noi rămân slab conectate în primii ani. Fără mașină proprie, viața acolo e dificilă.
Dezvoltare vs urbanizare haotică
Diferența e simplă. În dezvoltarea sănătoasă, construcția rezidențială vine coordonată cu infrastructura. În urbanizarea haotică, blocurile apar pentru că există cerere și teren, iar restul vine “după” — uneori prea târziu, alteori niciodată.
Chișinăul e, în multe zone, în al doilea scenariu. PUG-ul din 2007 — depășit de 19 ani — nu mai reflectă realitatea, iar reactualizarea lui, aflată în lucru la DGAURF, e testul decisiv al următorilor ani.
Ce înseamnă pentru tine ca cumpărător
Când evaluezi un apartament în bloc nou, evaluează cartierul la fel de atent:
- Câte alte proiecte sunt autorizate în zonă? (actpermisiv.gov.md)
- Există transport public acum, nu doar promis?
- Sunt școli și grădinițe în raza de 1 km — și au locuri?
- Strada de acces face față traficului actual + cel al blocurilor viitoare?
Un apartament bun într-un cartier sufocat devine, în timp, un apartament mediocru.
Răspunsul scurt
Chișinăul construiește mult — dar nu construiește neapărat suficient de bine. Problema nu e cantitatea de apartamente, ci calitatea urbană a ceea ce se adaugă. Dacă distincția asta nu e tratată serios în noul PUG, orașul va deveni mai mare fără să devină mai bun.
Informațiile au scop informativ.
Surse: BNS — statistica.gov.md · dgaurf.md · actpermisiv.gov.md